Domeniul: Mediul european și global al dezvoltării

Subdomeniul: Polarizări socio-economice în UE

Detalii:

În cadrul politicilor publice se acordă o atenție specială inegalităților resimțite de numeroase categorii sociale. Aceste inegalități reflectă calitatea activității administrative a statului. Aceste elemente țin atât de măsurile specifice de redistribuție și ajutor social vizând grupurile defavorizate (ex: bătrâni, femei), cât și de incluziunea pe piața muncii și nivelul dezvoltării economice la nivel subnațional (ex: pungi de sărăcie urbană, zone mai puțin favorizate).

Au existat ample inegalități în ceea ce privește distribuția veniturilor în 2014: o medie ponderată în funcție de populație a datelor naționale ale fiecărui stat membru al UE arată că populația cu venituri mari reprezentând 20 % (cu cel mai ridicat venit disponibil pe adult-echivalent) a încasat venituri de 5,2 ori mai mari decât populația cu venituri scăzute reprezentând 20 % (cu cel mai scăzut venit disponibil pe adult-echivalent). Acest raport a variat semnificativ între statele membre ale UE, de la 3,5 în Republica Cehă, la peste 6,0 în Lituania, Portugalia, Letonia, Grecia, Estonia, Spania și Bulgaria, atingând vârful de 7,2 în România. Dintre statele din afara UE, Islanda (3,1) și Norvegia (3,4) au raportat, de asemenea, niveluri deosebit de reduse, în timp ce în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (7,2), raportul a fost la fel de ridicat ca în România, iar în Serbia, chiar mai ridicat (9,8).

În cadrul platformei Starea Națiunii se vor regăsi dezagregate seriile de date vizând inegalitățile de venit între sexe și nu între vârste. La nivelul României, precum și al altor state UE, inegalitățiele de venit (calculate ca fracția dintre veniturile celor mai bogați 20% din populația țării, față de 20% cei mai săraci) nu a demonstrat pe parcursul ultimilor ani o diferență între sexe. Astfel, nivelul inegalităților pare să fie o problemă legată de categorii de vârstă sau categoriile socio-profesionale, precum și cu potențiale variații geografice, dar nu are o componentă diferențiată la nivel de gen.

Una dintre categoriile care prezintă un interes special este cea a persoanelor în vârstă, ceea ce se explică în parte prin procentul în creștere al populației UE cu vârsta de cel puțin 65 de ani. Sistemele de pensii pot juca un rol important în combaterea sărăciei în rândul persoanelor în vârstă. În acest sens, este interesant să se compare veniturile persoanelor în vârstă cu cele ale restului populației. Pe teritoriul UE-28 în ansamblu, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au înregistrat o mediană a veniturilor care în 2014 a atins valoarea de 94 % din mediana veniturilor populației cu vârste sub 65 de ani. În șase state membre ale UE (Luxemburg, Ungaria, România, Spania, Franța și Grecia), mediana veniturilor persoanelor în vârstă a fost egală sau mai mare decât mediana veniturilor persoanelor cu vârste sub 65 de ani, acest lucru fiind valabil și pentru fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Serbia. În Italia, Polonia, Austria, Portugalia, Irlanda, Slovenia, Slovacia și Germania, mediana veniturilor persoanelor în vârstă a fost de cel puțin 90 % din cea înregistrată pentru persoanele cu vârsta sub 65 de ani, acest lucru fiind valabil și pentru Norvegia și Islanda. Procentaje sub 80 % au fost înregistrate în Finlanda, Danemarca, Malta, Belgia, Lituania, Cipru, Letonia și Estonia, precum și în Elveția (date din 2013); aceste procente relativ scăzute pot reflecta în linii mari drepturile la pensie.