În cadrul domeniului Sănătate, analiza datelor cantitative existente atât la nivel național, cât și internațional evidențiază o serie de date lipsă și care ar oferi un unghi important în tabloul general al domeniului Sănătate. Foarte important de precizat este faptul că deși pentru unii inicatori există date, acestea sunt incomplete și nu pot fi incluse în agregator deoarece fie nu sunt agregate pe serii sustenabile de ani, fie sunt măsurate parțial, fie permit comparații care ar fi esențiale în contextul înțelegerii indicatorului sau fie datele nu sunt disponibile la nivel micro pentru România (în acest sens, datele pe județe fiind foarte relevante). De asemenea, analiza datelor incomplete din cadrul acestui domeniu arată că există date lipsă la nivelul mai multor subdomenii.

Datele incomplete din cadrul acestui domeniu pot fi structurați în funcție de mai multe criterii:
- Existența unor date structurate pe medii de rezidență (urban/rural) – un exemplu în acest sens ar fi un posibil indicator care să măsoare specializările medicale sau dotările cu echipamente medicale comparativ urban/rural;
- Existența unor date structurate pe localități care nu beneficiază de servicii medicale de bază - un exemplu în acest sens ar fi un posibil indicator cu numărul localităților fără medic de familie;
- Existența unor date colectate punctual sau fără a exista o continuitate a seriilor de date – un exemplu în acest sens ar putea fi indicatorul indicaele de masă corporală;
- Existența unor date actualizate la zi și disponibile în serii complexe pentru a putea fi introduse în agregatorul de date (deși există date privind vaccinarea în România, acestea pot fi accesate doar ca rapoarte, nu și prin accesarea bazelor de date organizate pe serii de ani).

Rata de acoperire a vaccinării în România

Deși acest indicator este extrem de important și deși există o serie de rapoarte oferite atât de Organizația Mondială a Sănătății și de către Institutul Național de Sănătate Publică (prin data.gov), datele nu sunt organizate în serii de date pe ani și nici nu permit introducerea lor în baza de date a agregatorului. Eurostat oferă în acest moment date doar pe vaccinarea împotriva virusului gripal, neexistând date agregate la nivelul UE cu privire la situația vaccinării copiilor din statele membre. Datele existe sunt prezentate exclusiv în rapoarte și nu prin oferirea bazelor de date și a metodologiei de colectare a acestora. Indicatorul ar trebui structurat în funcție de vaccinurile din schema națională de vaccinare a copiilor și ar trebui să aibă serii de date actualizate la zi cu privire la acoperirea vaccinării din România. Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile anunță periodic situația vaccinării copiilor din România, însă datele nu pot fi agregate pentru că sunt disponibile doar sub forma unor rapoarte. Un exemplu în acest caz ar fi situația vaccinării cu ROR, cel mai mare refuz al vaccinării copiilor în România fiind legat de vaccinăul ROR.

Fig. 1. Distribuția geografică a cazurilor de rujeolă în România (ianuarie-august 2016). Sursa: Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/rujeola/561-evolutia-rujeolei-in-romania-2016-1/file)

De la începutul epidemiei de rujeolă numărul cazurilor de rujeolă confirmată este de 15395, din care 59 de decese (date prezentate în raportul realizat de CNSCBT din 12.10.2018). Situația este alarmantă în contextul scăderii interesului populației pentru vaccinare și reticența părinților față de vaccinul antirujeolic (ROR).

Fig. 2. Distribuția geografică a incidenței rujeolei în România (2016-2018). Sursa: Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (https://cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/1001-situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-12-10-2018/file)

Profilul TBC al țării

Profilul TBC al țării este un indicator extrem de important pentru că oferă un tablou complet cu privire la incidența diferitelor tipuri de TBC și la infrastructura necesară vindecării și limitării atât a complicațiilor, cât și a noilor îmbolnăviri. Datele disponibile în acest moment la Institutul Național de Sănătate Publică și la Eurostat nu sunt organizate pe serii complete de ani și nici nu oferă un tablou complet cu privire la rata de succes a schemelor de tratament pe diferitele tipuri de TBC din România. Indicatorul este foarte important și din perspectiva strategiei naționale de sănătate și a programelor derulate în acest moment cu privire la starea de sănătate a populației. TBC este a noua cauză de deces la nivel mondial și are o incidență ridicată în România, datele Organizației Mondiale a Sănătății arătând faptul că România este a 18-a țară prioritară din lume în ceea ce privește TBC. Tot datele OMS evidențiază că România are cea mai mare rată a incidenței TBC din Sud-Estul Europe, cu o rata TBC la 100.000 de locuitori de 130, în timp de la nivelul UE este de 30 (OMS, 2017), ceea ce situează România pe primu loc în UE la rata incidenței tuberculozei.

Fig. 3. Incidența TBC la 100000 de locuitori (Sursa: European Center for Disease Prevention and Control - https://ecdc.europa.eu/en/publications-data/figure-1-number-tb-cases-100-000-population-country-eueea-2014)