Domeniul „Securitate naţională” cuprinde indicatori relevanţi pentru a descrie şi a evalua capacităţile statului român de a asigura un climat de stabilitate şi încredere în actualul context geopolitic. În abordările contemporane, conceptul de securitate nu se reduce la componenta militară, ci are implicaţii şi expresii în toate domeniile majore ale vieţii sociale. Pe măsură ce s-au diversificat ameninţările şi formele de agresiune la adresa statelor (vorbim azi de conflicte atipice şi hibride, de „războaie” economice, comerciale, informaţionale, psihologice, mediatice şi culturale), în aceaşi măsură s-au diversificat şi politicile de securitate. [Citește mai mult]
Din aceste aspecte multiple ale securităţii, indicatorii pe care i-am reţinut în agregator se referă, cu precădere, la apărarea unităţii şi a integritităţii teritoriale a ţării, la asigurarea ordinii publice, a instituţiilor democratice şi a siguranţei cetăţeanului, precum şi la capacitatea de a răspunde în mod eficient la noile ameninţări şi riscuri, specifice lumii actuale. În acelaşi timp, am utilizat indicatori care ne oferă informaţii relevante pentru evaluarea mediului internaţional şi regional de securitate şi pentru identificarea factorilor de risc. În lumea de azi, marcată de profunde schimbări politice şi tehnologice, precum şi de variate conflicte de natură economică, religioasă şi etnică, politicile de dezvoltare şi cele de securitate trebuie privite în strânsă conexiune. Afirmaţia că securitatea înseamnă în primul rând dezvoltare este valabilă pentru toate statele.
Obiectivele politicii noastre de securitate, strategiile, resursele şi modalităţile de realizare, precum şi instituţiile care au atribuţii în acest domeniu (armata, poliţia, jandarmeria, serviciile de informaţii şi de contrainformaţii) sunt definite explicit în documentul numit Strategia de Securitate Naţională a României. Pentru a avea o imagine unitară a domeniului, principalele componente sunt analizate şi prezentate în patru subdomenii: Apărare naţională; Ordine publică; Mangementul situațiilor de urgență; Securitate cibernetică. Indicatorii principali au fost aleşi având în vedere relevanţa acestora în raport cu una dintre dimensiunile securităţii naţionale. Analiza combinată şi multidisciplinară a acestor indicatori ne ajută să construim o imagine adecvată asupra strategiei de securitate şi a capacităţii de apărare a statului român. Statutul de ţară membră NATO şi UE reprezintă cea mai puternică garanţie de securitate a României.
Apărare națională
Ordine publică
Managementul situațiilor de urgență
Securitate cibernetică
Indicatorii din acest subdomeniu vizează îndeosebi potențialul militar al României, bugetul alocat apărării, capacitatea de a face față unui conflict şi de a participa, ca stat membru NATO și UE, la misiuni internaționale de menţinerea a păcii şi a stabilităţii în diferite regiuni ale lumii. În această ecuaţie contează şi potențialul industriei de apărare a României, factor care poate repezenta un element important pentru evaluarea capabilităţilor de a susține un efort militar pe termen lung. În lipsa unor date ce pot fi prelevate din surse interne, principala sursă de date pentru acest subdomeniu este site-ul NATO, care se bazează pe raportările oficiale naționale, inclusiv din România. În completarea datelor NATO, o altă sursă de încredere este cea de la Institutul Internaţional de Studii pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Din analiza acestor date rezultă că bugetele pentru apărare au crescut în majoritatea ţărilor lumii, cele mai multe fonduri fiind investite în noile tehnologii, în timp ce numărul personalului militar combatant a scăzut. [Citește mai mult]
Pentru a avea un tablou mai complet asupra factorilor ce intervin în politica de apărare, se pot face diverse corelații între indicatorii de la alte domenii şi cei de la domeniul Securitate națională. De exemplu, analizând bugetul apărării ca procent din PIB se observă că acesta nu urmează linia generală a dezvoltării, în plus sau minus, ci este mai degrabă un răspuns la o stare de securitate/insecuritate la nivel global, dar mai ales regional. Un exemplu de analiză interdisciplinară este reprezentat de Cheltuielile militare pe cap de locuitor. În timp ce procentul alocat pentru apărare indică mai degrabă decizia şi voința politică, suma per capita reprezintă un răspuns ce vizează potențialul real al economiei de a susține efortul militar național. Bugetul apărării ca procent din PIB (peste 2 %) este mai mare în România decât în Cehia, Bulgaria sau Ungaria, dar valoarea nominală pe cap de locuitor este mai mică decât în Cehia sau Ungaria.
Apărarea naţională este întotdeauna corelată cu indicatori care descriu stări de stabilitate sau de conflict la scară globală/regională, situație ce poate fi analizată prin prisma Indexului global de pace, respectiv a Indexului global de terorism. Pentru a avea o imagine adecvată a acestui subdomeniu, este necesară o analiză complexă şi corelată a mai multor indicatori din sfera securităţii.
Subdomeniul Ordine publică vizează capacitatea instituțiilor statului de a asigura liniştea şi ordinea publică, siguranța cetăţeanului, protecţia valorilor morale, culturale şi patrimoniale ale comunitătăţii. Indicatori relevanţi sunt Rata criminalităţii şi Personalul din sistemul de justiție penală, la care se adaugă indicatori secundari şi indexul World Internal Security and Police Index. În descrierea acestor indicatori am utilizat metodologia şi datele de la EUROSTAT. [Citește mai mult]
Indicatorul principal Rata criminalităţii exprimă frecvenţa şi nivelul infracţiunilor din societate, precum şi gradul de nesiguranță a individului şi a comunității, cu influenţă asupra modului în care cetăţenii se raportează la capacitatea instituțiilor democratice de a asigura ordinea şi liniştea publică. Diversele tipuri de infracțiuni sunt raportare la media UE.
Indicatorul principal Personalul din sistemul de justiţie penală, corelat cu alţii indicatori, ne arată capacitatea instituțiilor publice de a asigura o justiţie corectă şi de a proteja siguranţa cetăţeanului. Pentru menţinerea echilibrului social şi a ordinii publice sunt importante şi măsurile de securitate socială, precum ajutorul de şomaj, ajutoarele de boală, alocaţiile pentru creşterea copiilor, pensiile, venitul minim garantat etc.
Acest subdomeniu vizează capacitatea instituţiilor publice de a preveni, a acţiona şi a gestiona situațiile de urgență, în vederea menținerii sub control a riscurilor, asigurând starea de normalitate a vieții cetăţenilor. În aceste categorii intră multitudinea de activități de prevenire, salvarea persoanelor şi intervenție pentru descarcerare şi prim-ajutor (cum sunt cele desfăşurate de SMURD), stingerea incendiilor, limitarea pagubelor produse de inundații, alunecări de teren, mişcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, asistența persoanelor aflate în situații critice, intervenția la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte tipuri de calamități naturale sau antropice. Capacitatea operațională şi de răspuns în situaţii de urgenţă reprezintă un indicator care arată potențialul statului de a veni în sprijinul populației în situații critice, în cazuri de accidente sau dezastre naturale.
Pentru acest subdomeniu, sursele de analiză identificate sunt în marea lor majoritate cele care privesc aspectele tehnice din cyberspațiu: tipurile de atacuri malware, categoriile de viruşi, timpul de manifestare, tipurile de sisteme de operare etc. Sursele vizează rar efectele lor sau categoriile de ținte vizate, obiectivele şi rata pierderilor cauzate de incidentele cibernetice. Singurele date statistice ce provin din surse oficiale sunt cele din rapoartele anuale ale Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO). Analizând datele din aceste rapoarte, observăm o creştere a numărului de adrese de Internet unice (IP unic) afectate sau vizate de atacuri cibernetice. Dacă la acest trend crescător adăugăm şi evenimentele de tip ransomware cu impact mediatic major putem concluziona că amenintţările şi vulnerabilităţile de natură cibernetică la adresa spațiului cibernetic național continuă să se diversifice şi să să se amplifice. [Citește mai mult]
Instituţiile de securitate operează cu doi indicatori foarte importanți: Cyber Power Index (Indexul de putere cibernetică), care arată capacitatea integrată de a face faţă provocărilor ofensive şi defensive în cyberspațiu, respectiv Cyber Intelligence Index (Indexul valorificării informaționale a spațiului cibernetic). Din analiza combinată a acestor indicatori putem deduce că România are o capacitate militară limitată, dar care poate fi apreciată ca fiind rezonabilă în raport cu potențialul ei economic şi cu resursele strategice de care dispune.
Competența face diferența!
„Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020“
Utilizarea datelor de pe acest site se face in conformitate cu OGL-ROU-1.0
Conţinutul acestor materiale aferente site-ului nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene.
Întreaga responsabilitate asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor.
RO
English