Administraţia din ţara noastră se confruntă cu un adevărat paradox: există o multitudine de date, dar nu şi un instrument agregator care să permită utilizarea lor cât mai bună  în procesul decizional. Pentru a veni în întâmpinarea acestei cerinţe fundamentale, echipa proiectului a construit un „agregator de date”, format prin selecţia şi corelaţia unor indicatori care înfăţişează  starea de lucruri din domeniile fundamentale ale societăţii. Am selectat indicatorii în funcţie de relevanţa lor pentru domeniul respectiv, dar poziţia pe care le-am conferit-o în arhitectura agregatorului a avut în vedere şi importanţa pe care o au în ecuaţia dezvoltării globale a societăţii. Aşadar, nu avem in faţa un simplu agregator de date, ci un agregator cu o structură vectorizată de ideea de dezvoltare sustenabilă.

În vederea construirii acestui tablou de ansamblu, am identificat 12 domenii care acoperă liniile de forţă a ceea ce numim Starea Națiunii. Domeniile cuprind mai multe subdomenii. Fiecare domeniu va avea circa 10 indicatori principali care definesc şi fixează starea domeniului respectiv. În felul acesta, cei aproximativ  100 de indicatori ai proiectului care vor oferi o imagine concludentă a „Stării naţiunii”. Pentru cei interesaţi de date suplimentare, fiecare domeniu va avea un link către alţi 20-40 de indicatori care vor pune la dispoziţie date mai amănunţite asupra domeniului (subdomeniului) respectiv.

Fireşte, datele în sine nu produc „politici obiective”, „politici raţionale”, dar oferă un punct de sprijin esenţial în această direcţie, un instrument de neînlocuit în fundamentarea  proceselor decizionale;  concomitent, fiind simplu de utilizat, prietenos, el va contribui  la îmbogăţirea dezbaterii publice, la stimularea dialogului în jurul marilor decizii.

Agregatorul va fi continuu îmbogăţit şi actualizat. El va consemna orice progres, oricât de mic, în fiecare din aceste domenii. Negativismul din viaţa publică trebuie depăşit, astfel încât o componentă importantă a actului de guvernare  - încrederea în instituţii  - să fie revitalizată. În acest sens, agregatorul despre care am vorbit ar putea purta numele de „National progress monitor” (Monitorul progresului naţional). Menţionăm că analizele comparative realizate în cadrul proiectului au în vedere nu doar ierarhiile europene, ci şi cele regionale, pentru a vedea cu mai multă claritate cum se situează România în Europa Centrală şi de Est.  In felul acesta, putem evita atât comparaţii răuvoitoare („suntem mereu ultimii”) ori demobilizatoare (“nu ne putem compara cu Germania” etc.).

O menţiune finală: apropierea dintre centrele de furnizare a informaţiilor şi centrele de decizie reprezintă o direcţie majoră a procesului de modernizare a ţării noastre, în acord cu  tendinţele europene şi mondiale.