Analiza informaţiilor existente la nivel național și internațional în cadrul domeniului „Agricultură, Hrană şi Securitate Alimentară” a evidențiat faptul că există deopotrivă date care lipsesc total, cât și date care lipsesc parțial.

Datele lipsă sunt legate de următoarele elemente:
- nu sunt date disponibile pe serii de ani
- datele nu pot fi integrate deoarece sunt disponibile doar în rapoartele făcute publice de instituțiile colectoare de date
- datele nu sunt colectate sistematic, neexistând un efort de colectare pe anumiți indicatori
- există diferențe în metodologia de colectare și cuantificare a datelor (cum este cazul indicatorului „consumul de fertilizatori” – există diferențe de abordare între Banca Mondială și Institutul Național de Statistică)

Analiza domeniului „Agricultură, Hrană și Securitate Alimentară” evidențiază că există două mari categorii distincte: lipsa totală de date (ce se întâlneşte la „indexul de hrană al populației” și „indicele de producție al recoltei”) precum şi lipsa parțială de date (pe care o putem regăsi în cadrul indicatorilor „consumul de fertilizatori” exprimat în kg/hectar şi „producția cerealieră” exprimată în tone). Dacă în anumite cazuri datele nu există în niciun format, în alte situații lipsa parțială de date se datorează dificultăților reale de importare a datelor în agregator,întrucât acestea nu sunt disponibile pe serii de ani sau în baze de date.

  1. Lipsă totală de date:

    1.1 Indexul de hrană al populației

Indicatorul este important deoarece oferă informații despre modul de evoluție al principalelor clase nutritive care intră în constituirea produselor de hrană. Primele date despre acest indicator sunt disponibile din anul 1960 și sunt puse la dispoziție de către Banca Mondială. Cele mai recente date despre acest indicator sunt oferite de Banca Mondială, datele indicând o valoare de 98,34, cu o tendință de ușoară scădere. România, prin Institutul Național de Statistică sau Ministerul Agriculturii, nu colectează date cu privire la acest indicator foarte important.

Fig. nr. 1. Indicele de hrană (Food index), Banca Mondială (https://data.worldbank.org/indicator/AG.PRD.FOOD.XD?view=chart)

    1.2 Indicele de producție al recoltei

Indicatorul Indicele de producție al recoltei este construit după metodologia FAO și arată evoluția globașă a producției de recoltă. Dacă la nivelul primului an de referință (1961), valoarea acestui indice era de 63,77, în timp, în 1976 valoarea depășea 100, iar în anul 2013 indicele ajungea la 102,57. Indicatorul este prezent doar în baza de date a Băncii Mondiale și nu este măsurat în România, singurii indicatori complementari pentru care există date în România fiind Producția cerealieră, exprimată în tone și Productivitatea cerealieră, exprimată în kilograme la hectar.

În acest moment, datele disponibile ale Băncii Mondiale cu privire la Indicatorul Indicele de producție al recoltei arată producția agricolă per an având în vedere perioada 2004-2006.

Fig. nr. 2. Indicele de producție al recoltei (Crop index), Banca Mondială (https://data.worldbank.org/indicator/AG.PRD.CROP.XD?view=chart)

  2. Lipsă parțială de date:

    2.1. Consumul de fertilizatori în kg/hectar

Indicatorul Consumul de fertilizatori măsoară cantitatea de nutrienți folosită per unitate te teren arabil, fără a include nutrienții tradiționali de natură animală sau vegetală. Indicatorul este dezvoltat din punct de vedere metodologic de FAO și este măsurat anual. Datele sunt agregate de către Banca Mondială pe baza informațiilor colectate la nivel național de către organismele specializate. România a raportat primele date despre consumul de fertilizatori în kg la hectar în anul 2001. Conform datelor disponibile, România a raportat o valoare de 34,78 în anul 2001, iar în 2013 a raportat tot pentru acest indicator valoarea de 56,23.

Deși Institutul Național de Statistică a colectat date despre acest indicator, abordarea metodologică este diferită de cea a Băncii Mondiale, aceasta din urmă are în vedere kilogramele la hectar, în timp ce Institutul Național de Statistică din România cuantificp datele prin cantitatea totală produsă pe fiecare categorie de îngrășământ chimic în parte.

Fig. nr. 3. Consumul de feritilizatori (fertilzer consumption, kg/hectare of arrable land), Banca Mondială (https://data.worldbank.org/indicator/AG.CON.FERT.ZS?view=chart)

    2.2. Producția cerealieră exprimată în tone

Indicatorul Producția cerealieră exprimată în tone de producție agricolă este agregat de Banca Mondială și are în vedere producția cerealieră de grâu uscat. Spre deosebire de Banca Mondială, în România, Institutul Național de Statistică colectează date pentru principalele grupe de cereală, fără a avea în vedere doar producția cerealieră de grîu uscat.

Deși atât Banca Mondială, cât și Institutul Național de Statistică măsoară indicatorul prin tone, categoriile incluse în indicator sunt diferite, ceea ce generează dificultăți metodologice în realizarea unor comparații.

Fig. nr. 4. Producția cerealieră exprimată în tone (Crop production index), Banca Mondială (https://data.worldbank.org/indicator/AG.YLD.CREL.KG?view=chart)