Ponderea consumului gospodăriilor la formarea PIB-ului românesc se situează la un nivel constant începând cu anul 2009, în jurul valorii de 60% - în scădere față de 68% în 2005, ori de 76% în 1998. Acest consum este alimentat nu doar de producția locală, ci și de importuri. Totalul companiilor care activează în comerț în România scăzuse în 2015 cu 18% față de 2007, deși cifra de afaceri a acestora crescuse cu 15.9% în 2015 comparativ cu 2007.

România rămâne singura țară din regiune cu probleme de balanță comercială negativă (aflată, totuşi, într-o scădere semnificativă. România este, alături de Bulgaria, una dintre țările cu cea mai mare dependență a PIB-ului de consum. Totodată, avem cel mai mare deficit de cont curent din regiune, chiar dacă s-a diminuat considerabil. România exportă (față de 1991) produse cu grad de prelucrare mare (echipamente electrice sau mijloace de transport) și produse cu grad de prelucrare redus (metale comune, produse vegetale sau produse minerale).

Cu toate acestea, structura exporturilor românești coincide, în mare măsură, cu cea a importurilor, făcând ca valoarea adăugată netă să contribuie prea puțin la dezvoltarea României. Astfel, gradul de acoperire a importurilor de exporturi era de 98.5% în 2015 – cel mai scăzut din regiune (110.9% în cazul Ungariei, 106.6% în cazul Poloniei, 101.7% în cazul Bulgariei). Creșterea economică accentuată în România continuă să genereze o creștere semnificativă a importurilor, semn că producătorii locali se adaptează mai greu la creșterea cererii interne. Efortul de creștere al exporturilor este însoțit mai mereu de o creștere în egală măsură a importurilor (de tehnologie, de materii prime etc.).