Analiza datelor existente la nivel național și internațional cu privire la dezvoltarea economică și infrastructura a evidențiat o serie de date lipsă în special în ceea ce privește subdomeniul Industrie și antreprenoriat, cât și în ceea ce privește subdomeniu Infrastructură.
Datele lipsă sunt legate de următoarele:
- nu sunt date disponibile pe serii de ani
- datele nu pot fi integrate deoarece sunt dsponibile doar în rapoartele făcute publice de instituțiile colectoare de date
- datele nu sunt colectate sistematic, neexistând un efort de colectare pe anumiți indicatori
La nivelul domeniului Dezvoltare economică și infrastructură, cele mai importante date lipsă evidețiate cuprind următoarele zone:
- la nivelul indicatorilor care descriu profitabilitatea și eficiența companiilor private (aceste date ar trebui să fie disponibile atât pe medii de rezidență cât și la nivelul județelor);
- la nivelul indicatorilor care descriu infrastructura de transport, mai exact date cu privire la autostrăzi și la transportul feroviar.
Pentru o analiză cât mai corectă și completă, pentru toți acești indicatori, datele ar trebui să fie disponibile pentru comparații cu alte țări din cadrul Uniunii Europene.
Indicatorul este extrem de important și poate oferi o perspectivă atât asupra sectorului feroviar, cât și asupra capacității economiei de a transporta pasageri și mărfuri cu o bună acoperire la nivel național și cu legături în exteriorul țării. Acest indicator ar trebui organizat pe criterii relevante de date care să cuprindă atât numărul la pasageri transportați, viteza medie pe km, cât și dotarile și facilitățile oferite pasagerilor și cumpărătorilor de transport de mărfuri, comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. Deși Eurostat oferă o serie de indicatori care pot fi utilizați în conturarea unui tablou general în cazul României, datele ar trebui colectate pe mai multe componente astfel încât să existe posibilitatea unei analize amănunțite a sistemului și a nevoilor de intervenție.
Conform datelor agregate și analizate de Comisia Europeană, deși România are a opta lungime de cale ferată din Europa, condițiile în care se află aceasta afectează grav funcționarea sistemului, fapt ce a dus la un colaps a transportului feroviar (http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2015/540376/IPOL_IDA(2015)540376_EN.pdf). Astfel, colectarea unor date susținute metodologic și având o întindere în timp, ar putea da posibilitatea conturării unui tablou general cu problemele și implicit zonele de dezoltare și îmbunătățile (de ex. descentralizarea sistemului feroviar). În acest sens, indicatorul eficiența transportului feroviar ar trebui să conțină criterii precum: numărul de pasageri transportați, numărul de pasageri internaționalu trasportați, numprul rutelor intere și internaționale, viteza medie pe km parcurs, dotarea vagoanelor și satisfacția clienților.O componentă importantă o reprezintă calitatea serviciilor de transport feroviar, în acest sens fiind importantă calitatea serviciilor atât înainte de călătorie, cât și în timpul acesteia.
Componenta de pasageri internaționali transportați de fiecare țară arată capacitatea acesteia de a oferi servicii de transport feroviar pentru cetățenii altor țări și nivelul de dezvoltare al infrastructurii și a serviciilor feroviare dintr-o țară.

Fig. 1. Pasageri internaționali transportați pe calea ferată (mii). Sursa Eurostat (variabila rail_pa_intgong)
Deși există date cu privire la acest indicator, acestea nu sunt disponibile la nivel micro pentru România și nu oferă informații cu privire la elementele locale/regionale care influențează productivitatea și eficiența companiilor private. Datele cu privire la performanța financiară a companiilor private ar putea fi analizate pentru a identifica atât zonele unde există potențial de creștere, cât și zonele unde este nevoie de intervenție. De asemenea, analiza productivității companiilor private poate evidenția elementele care compun performanța financiară și poate arăta o serie de noi zone care nu au fost luate în calcul până în prezent.
Competența face diferența!
„Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020“
Utilizarea datelor de pe acest site se face in conformitate cu OGL-ROU-1.0
Conţinutul acestor materiale aferente site-ului nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene.
Întreaga responsabilitate asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor.