În cazul domeniului Guvernare, o serie de indicatori nu sunt colectați într-o manieră seriabilă și validă, care să permită comparația între țări. Astfel, indicatorul Fragmentarea/Fracționalizarea sistemului de partide, un indicator folosit pentru a caracteriza compoziția Parlamentului și implicit premisele funcționării sistemului politic ca bază a guvernării, a fost calculat manual pe baza rezultatelor alegerilor (număr mandate) publicate în baza de date Parline. Calculul manual implică însă un efort și o cheltuială de timp suplimentare, de aceea calculul automat sunt de preferat. De asemenea, o serie de indicatori importanți pentru evaluarea climatului social nu au fost colectați systematic. De exemplu, încrederea în instituții, indicator important pentru evaluarea climatului și capitalului social, prezintă în baza de date Eurostat doar valori pentru anul 2013 (fracționat pe tipul de instituții). Înregistrarea de date în serie ar permite monitorizarea tendinței de evoluție în cazul acestui indicator, ca și caracterizarea nivelului real de încredere pentru fiecare tip de instituție. De asemenea, rata participării la vot, un indicator important pentru activitatea civică, este calculat pe baza rapoartelor publicate de instituțiile organizatoare și este disponibilă ulterior doar pentru unele alegeri. De asemenea, numărul de ONG-uri sau activitatea cetățenilor în asociații (indicator secundar, dar util pentru caracterizarea climatului civic) nu sunt monitorizate într-o manieră consistentă și seriabilă.

În privința altor indicatori în care se constată o lipsă parțială de date, în cazul domeniului Guvernare și capital social se remarcă lipsa datelor pe medii de rezidență sau pe regiuni de dezvoltare. În cazul tuturor indicatorilor, diferențierea valorilor pe medii de rezidență și, respective, regiuni de dezvoltare ar permite identificarea decalajelor, ca și a cauzelor reziduale ale diferențelor constatate în cazul României comparativ cu alte țări europene. De exemplu, în cazul altor domenii, analiza datelor separate pe medii de rezidență a permis identificarea datelor din mediul rural ca fiind cauza decalajului de țară; în cazul domeniului Guvernare, lipsa acestor date permite doar formularea unei ipoteze care nu poate fi demonstrată.

Pentru a sintetiza, în cazul indicatorilor: produs intern brut pe cap de locuitor in dolari cu putere de cumparare echivalenta (PP$), raportul cvintilelor de venit S80/S20, Rata riscului de sărăcie după transferurile sociale, Pondere indivizi care interacţionează cu autorităţile publice utilizînd internetul nu există date pe medii de rezidență. Pe de altă parte, în cazul indicatorilor: venituri din taxe și impozite (% PIB), pondere indivizi care interacţionează cu autoritățile publice utilizând internetul (și alte tipuri de activitate civică via internet), rata participării la vot nu există date pe regiuni de dezvoltare. În fine, un alt tip de lipsă parțială de date se referă la publicarea unor estimări în loc de date sigure, cum se întâmplă în cazul indicatorului Valoarea adăugată și ponderea remunerării totale a salariaților în PIB. În cazul remedierii acestei lipse a datelor, posibilitatea de interpretări pentru conturarea unor politici publice cu șanse de succes mai mari va crește.