Domeniul „Guvernare și capital social” cuprinde factori, instituții și procese de care depinde în chip hotărâtor dezvoltarea unei societăți. Din acest motiv, alegerea unor subdomenii pentru a fi supuse analizei este relativ dificilă, întrucât toate componentele acestui domeniu participă la buna funcționare a ansamblului societal și statal, privit ca întreg. Un prim subdomeniu se referă la performanța guvernamentală, care vizează rezultatele sintetice ale guvernării, măsurabile prin indicatori precum produsul intern brut, deficitul bugetar, indicele justiției sociale, nivelul investițiilor străine directe și alte aspecte.
Un al doilea pilon al acestui domeniu are în vedere capacitatea administrativă; aici vor fi incluse aspecte precum numărul funcționarilor publici, capacitatea de colectare a taxelor și impozitelor, capacitatea de a atrage și utiliza fonduri europene. Un al treilea pilon se referă la unul din rezultatele acțiunii guvernamentale, anume prosperitatea populației. O modalitate eficientă de exploatare a resurselor (umane și materiale) în actul de guvernare se va reflecta nu doar prin rezultate bune la nivel economic, ci și prin consolidarea bunăstării populației. În fine, ultimul pilon se referă la democrație și participare civică; o societate sănătoasă presupune posibilitatea acordată cetățenilor de a participa în mod echitabil la actul de guvernare și de a fi consultați în legătură cu politicile publice. [Citește mai mult]
Indicatorii din acest domeniu își propun să ofere răspunsuri la întrebări precum: Care sunt elementele definitorii ale instituțiilor asociate sferei guvernării în termeni de eficiență și democratizare? În ce măsură guvernele care s-au succedat în ultimele decenii au implementat politici publice care au avut ca rezultat creșterea bunăstării cetățenilor? În ce măsură implementarea unor politici publice generează nu doar bunăstare limitată în timp, ci creează și premisele unei dezvoltări socio-economice durabile? Analiza datelor oferite de indicatori pot oferi un răspuns la aceste întrebări, ori date care să faciliteze evaluări personale din partea cetățenilor.
Guvernarea interferează cu toate celelalte domenii, astfel încât există suprapuneri și intersectări inerente, dar analiza și datele prezentate sunt privite într-o relație de complementaritate cu indicatorii din alte domenii.
Performanță guvernamentală
Capacitate administrativă
Bunăstare materială
Democrație și participare civică
Subiect intens dezbătut de experți, dar și de publicul larg, performanța guvernamentală este un subdomeniu dificil de operaționalizat, datorită complexității aspectelor aflate în discuție și dinamismului accelerat și asincron al proceselor pe care le implică actul de guvernare. În cadrul acestui subdomeniu am optat pentru selectarea unor aspecte care exprimă dimensiunile principale ale conceptului de performanță în actul de guvernare. În primul rând, măsura în care un guvern reușește să țină sub control deficitul bugetar și datoria publică reprezintă un aspect fundamental al actului de guvernare. De aceea, la nivelul Uniunii Europene, evoluția situației bugetare și a nivelului datoriei publice în statele membre este supusă monitorizării. [Citește mai mult]
Performanța guvernamentală este puternic influențată de calitatea politicilor publice, ca și de continuitatea reformelor și a strategiilor de-a lungul guvernărilor succesive. Toate aceste aspecte se acumulează și se răsfrâng în organismul social, în statutul economico-social al categoriilor și al păturilor sociale, precum și în modul de distribuție al avantajelor și al privilegiilor. Indexul Justiției Sociale este un indicator sintetic în acest subdomeniu, întrucât reflectă efectul cumulat al guvernărilor succesive la nivel societal. În fine, nivelul investițiilor străine directe reprezintă un indicator important sub aspect economic, dar și o măsură de evaluare a încrederii externe de care se bucură economia românească și statul român.
Capacitatea administrativă se referă la modul în care instituțiile administrației publice centrale și locale își realizează funcțiile specifice și asigură o comunicare eficientă cu agenții economici, cu grupuri sociale și cetățeni. Având în vedere funcțiile sistemului administrativ, există câteva aspecte care pot cuantifica performanța acestuia: (a) structura echilibrată și optimă a insituțiilor și a resurselor umane; (b) modul în care își realizează funcțiile specifice (serviciile publice) în timp util și prin consumul echilibrat de resurse (materiale, umane); (c) modul în care aceste instituții comunică și interacționează cu actorii sociali (contribuabili, persoane particulare, agenți economici). În rezumat, în acest subdomeniu au fost incluși indicatori care se referă, cu precădere, la organizarea administrației publice: numărul funcționarilor publici din administrația centrală (indicator principal), completat de numărul salariaților din sectorul public (indicator secundar), la care se adaugă remunerația funcționarilor publici din administrația centrală (indicator principal). În al doilea rând, au fost incluși indicatori care exprimă eficiența activitățiii instituțiilor publice, precum colectarea veniturilor din taxe și impozite (indicator principal). În fine, au fost incluși și indicatori care reflectă nivelul de digitalizare al administrației publice, precum E-guvernarea, indicator principal care a fost selectat întrucât digitalizarea administrației centrale și mai ales a relației dintre instituții și cetățean a devenit o condiție a eficienței instituționale. Între indicatorii secundari care au fost selectați este de menționat și ponderea indivizilor care interacționează cu statul prin internet (indicator secundar), întrucât și acesta exprimă destul de fidel stadiul de dezvoltare a instrumentelor de lucru moderne la nivelul administrației centrale.
Prosperitatea populației și nivelul de trai se află printre efectele cele mai vizibile ale unei bune guvernări. Bunăstarea materială prezintă mai multe aspecte care pot fi investigate. Primul se referă la mărimea și persistența veniturilor la nivel național. Celelalte aspecte, mai sensibile, se referă la modul în care se distribuie veniturile într-o societate: este vorba de mărimea inegalității materiale, dar și de procentul de populație afectat de fenomenul sărăciei. O societate, chiar prosperă, cu o economie competitivă, dar care prezintă o inegalitate profundă, nu este viabilă pe termen lung. De asemenea, o țară cu rate ridicate ale persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială este o țară în care guvernul nu reușește să formuleze și să implementeze politici efective pentru creșterea bunăstării cetățenilor săi. [Citește mai mult]
Menționăm că Strategia Europa 2020 promovează incluziunea socială, propunîndu-și reducerea sărăciei ca direcție strategică distinctă; la nivel de indicatori cheie, obiectivul este ca minimum 20 de milioane de oameni să iasă din situația de risc de sărăcie și excluziune socială pînă în anul 2020.
Indicatorii principali și secundari selectați pentru acest subdomeniu surprind aspecte esențiale, precum: PIB-ul pe cap de locuitor raportat la standardul puterii de cumpărare (SPC este o unitate monetară convențională care elimină efectul diferențelor de preț între statele membre), raportul cvintilelor de venit (indicator care reflectă sintetic inegalitatea socială) și rata riscului de sărăcie după transferuri sociale. Fiecare dintre acești indicatori surprinde un aspect relevant dintre cele expuse mai sus.
O componentă esențială a guvernării este reprezentată de modul în care cetățenii ajung să se raporteze la diverse instituții ale puterii și la actorii politici. O guvernare democratică presupune existența unui parteneriat între stat și cetățeni, deschidere și încredere reciprocă.
În acest acest punct se realizează legătura dintre „guvernare” și „capital social”, definit prin încredere interpersonală, încredere în institutii, rețele sociale de utilitate și rețele de solidaritate, participare civică și politică. În literatura științifică s-a dezbătut ideea unei relații cauzale între capitalul social și dezvoltarea economică; cu alte cuvinte, o încredere sporită și existența unor rețele de solidaritate socială active și dense conduc la o cooperare sporită în rezolvarea unor probleme comune, generând astfel bunăstare și dezvoltare. Întrucât și relația inversă poate fi demonstrată, anume faptul că dezvoltarea economică și socială stimulează dezvoltarea capitalului social, se poate spune că influența este reciprocă. Prin urmare, considerăm că există o interdependență firească între guvernare, capital social și procesele de dezvoltare socială. [Citește mai mult]
Pentru acest subdomeniu am selectat un singur indicator principal (gradul de fracționalizare sistemului de partide) și o serie de indicatori secundari. Indicatorul principal se referă la numărul de partide și la concentrarea opțiunilor politice în jurul unor teme fundamentale. Astfel, fragmentarea accentuată a sistemului de partide este caracteristică democrațiilor de tranziție, aflate in proces de de tranzițiede la dictatură la democrație. Statele democratice mature au un sistem de partide stabil si un număr nu prea mare de partide reprezentate în Parlament.
Competența face diferența!
„Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020“
Utilizarea datelor de pe acest site se face in conformitate cu OGL-ROU-1.0
Conţinutul acestor materiale aferente site-ului nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene.
Întreaga responsabilitate asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor.
RO
English