Domeniul Mediul european şi global al dezvoltării se referă la factori, condiţii şi indicatori care descriu contextul geopolitic în care este ancorată azi România şi cadrul economic în care se desfăşoară procesele de dezvoltare internă. Este vorba de factori de mare diversitate, care privesc stabilitatea politică şi economică a ţărilor din spaţiul european, dinamica investiţiilor străine, amploarea schimburilor comerciale etc. La un deceniu de la debutul crizei din 2008/2009, asistăm la o revenire lentă a economiilor din zona Uniunii Europene, chiar dacă unele dintre statele dezvoltat – din Europa sau de pe alte meridiane – nu au reuşit încă să revină la ritmurile de creștere de dinaintea crizei. În acelaşi timp, afirmarea unor ţări emergente a provocat modificări în raporturile geopolitice şi a ridicat numeroase probleme pentru economiile-fanion ale lumii. E important să ţinem cont de toate aceste procese când apreciem situaţia României. [Citește mai mult]
Domeniul numit Mediul european şi global al dezvoltări poate fi considerat unul „experimental”, deoarece nu a fost cercetat sistematic şi codificat la nivelul statisticilor publice, cum sunt Economia, Demografia, Sănătatea, Educația etc. Totuşi, apreciem că acest domeniu este necesar în tabloul proiectului pentru a putea construi o imagine coerentă a proceselor şi a tendinţelor din economia globală, şi pentru a identifica provocările majore la care va trebui să răspundă ţara noastră în anii ce vin, prin politici comune cu statele din Uniunea Europeană.
Pentru a surprinde aceste procese şi tendinţe, am selectat următoarele subdomenii: Stabilitate macroeconomică şi schimburi comerciale, Pieţe financiare şi investiţii străine, Polarizări socio-economice în UE.
Stabilitate macroeconomică şi schimburi comerciale
Pieţe financiare şi investiţii străine
Polarizări socio-economice în UE
Creşterea interdependențelor dintre societăţi, ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice, cursul fluctuant al pieţelor financiare şi implicaţiile greu de anticipat ale unor mişcări de ordin politic şi social sunt factori care i-au determinat pe analişti să reevalueze importanţa stabilităţii macroeconomice pentru continuitatea şi succesul politicilor de dezvoltare. Atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel global, indicatorii prin care descriem aspecte ce privesc stabilitatea macroeconomică a unei ţări ne oferă repere importante pentru a evalua capacitatea respectivei ţări de a susţine eforturile de inovare şi dezvoltare. [Citește mai mult]
Intensitatea schimburilor comerciale este un criteriu elocvent al vitalităţii unei economii, al gradului ei de integrare în economia globală. În contextul european și global pe care acest domeniu îl evaluează, schimburile comerciale internaționale sunt un mijloc important de dezvoltare economică. Într-un anume fel, nivelul schimburilor comerciale relevă nivelul cererii, aspect fundamental când vorbim despre dezvoltare. Indicatorii acestui subdomeniu reliefează ponderea importurilor și a exporturilor în afara şi în interiorul Uniunii Europene, precum și ponderea fluxurilor comerciale ale unui stat în raport cu volumul exporturilor și importurilor la nivel mondial. Acești indicatori ne ajută să plasăm, în termeni relativi, competitivitatea activității comerciale a unui stat în plan regional și global.
Am considerat că introducerea acestui subdomeniu în agregatorul nostru este absolut necesară pentru că „financializarea” este probabil cea mai profundă schimbare din economia mondială. În paradigma clasică, banii sprijineau viața economică, stimulau antreprenoriatul, investiţiile și inovarea. În epoca actuală, asistăm la o schimbare a raportului clasic între cele două forțe principale ale economiei: industria și finanțele. Finanțele au acum o viață și o logică proprie: nu mai stimulează preponderent activitatea economică productivă, ci generează bani care nu se mai regăsesc în circuitele economice reale. De aceea, am introdus un subdomeniu de sine stătător cu titlul de mai sus. [Citește mai mult]
Piețele financiare internaționale au în momentul de față cel mai mare grad de integrare dintre toate sectoarele economice. În acest sens, este important să analizăm atât nivelul de contectare a economiei naționale la piața globală, cât și efectele de multiplicare pe care aceste fluxuri de capital le pot produce. Unul din indicatorii importanți ai subdomeniului este Investiții străine directe în UE 27. Dincolo de cantitatea fluxurilor de capital ce intră în piață, este important însă să se realizeze periodic o analiză aprofundată asupra ponderii investițiilor de capital care generează efecte de creștere pe termen lung (ex: noi capacităţi de producţie, noi locuri de muncă). Am introdus şi o serie de indicatori secundari meniți să ilustreze efectul de multiplicare economică și felul în care economia românească se poate racorda la intrările de capital străin.
Disparitățile regionale din interiorul Uniunii Europene au cunoscut un proces lent de atenuare pe măsură ce au avansat politicile de integrare, dar tendinţele spre convergență au scazut în intensitate odată cu declanşarea crizei economice. Mai mult decât atât, convergența (inegală şi nu foarte convingătoare) dintre statele membre nu s-a regăsit automat şi în convergența regiunilor de dezvoltarea de la nivel subnațional. Impactul fondurilor europene sau al mixului de politici publice la nivelul fiecărui stat sunt discutate din ce în ce mai mult în raport cu nivelul în creștere al polarizării socio-economice şi al inegalităţii de venituri între diferite state europene şi între diferite categorii de cetăţeni din interiorul unui stat europen. [Citește mai mult]
Indicatorii principali ai acestui subdomeniu cartografiază unele dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă statele membre la ora actuală: inegalitatea veniturilor și disparitățile în dezvoltarea economică a regiunilor. În contextul creșterii inegalității veniturilor și al extinderii pragului de sărăcie pe fondul măsurilor de austeritate, o serie de măsuri ce vizează venitul minim garantat au fost implementate în diverse state europene. Statisticile ne arată că, în 2014, populaţia din UE cu venituri mari (reprezentând 20 %) a încasat venituri de 5,2 ori mai mari decât populaţia cu venituri scăzute (reprezentând 20 %). Acest raport a variat semnificativ la nivelul statelor membre ale UE, de la 3,5 în Republica Cehă, la peste 6,0 în Lituania, Portugalia, Letonia, Grecia, Estonia, Spania şi Bulgaria, atingând vârful de 7,2 în România. Considerăm că modul în care Uniunea Europeană va aborda problemele specifice ţărilor din zonele sale periferice va reprezenta un indicator decisiv pentru viabilitatea şi coerenţa modelului european de dezvoltare. De aceea, indicatorii care exprimă inegalităţile şi adevărata dimensiune a dependențelor economice sunt esențiali pentru agregator.
Competența face diferența!
„Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020“
Utilizarea datelor de pe acest site se face in conformitate cu OGL-ROU-1.0
Conţinutul acestor materiale aferente site-ului nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene.
Întreaga responsabilitate asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor.
RO
English