Capacitatea administrativă se referă la modul în care instituțiile administrației publice centrale și locale își realizează funcțiile specifice și asigură o comunicare eficientă cu agenții economici, cu grupuri sociale și cetățeni. Având în vedere funcțiile sistemului administrativ, există câteva aspecte care pot cuantifica performanța acestuia: (a) structura echilibrată și optimă a insituțiilor și a resurselor umane; (b) modul în care își realizează funcțiile specifice (serviciile publice) în timp util și prin consumul echilibrat de resurse (materiale, umane); (c) modul în care aceste instituții comunică și interacționează cu actorii sociali (contribuabili, persoane particulare, agenți economici). În rezumat, în acest subdomeniu au fost incluși indicatori care se referă, cu precădere, la organizarea administrației publice: numărul funcționarilor publici din administrația centrală (indicator principal), completat de numărul salariaților din sectorul public (indicator secundar), la care se adaugă remunerația funcționarilor publici din administrația centrală (indicator principal). În al doilea rând, au fost incluși indicatori care exprimă eficiența activitățiii instituțiilor publice, precum colectarea veniturilor din taxe și impozite (indicator principal). În fine, au fost incluși și indicatori care reflectă nivelul de digitalizare al administrației publice, precum E-guvernarea, indicator principal care a fost selectat întrucât digitalizarea administrației centrale și mai ales a relației dintre instituții și cetățean a devenit o condiție a eficienței instituționale. Între indicatorii secundari care au fost selectați este de menționat și ponderea indivizilor care interacționează cu statul prin internet (indicator secundar), întrucât și acesta exprimă destul de fidel stadiul de dezvoltare a instrumentelor de lucru moderne la nivelul administrației centrale.