Subdomeniu Demografie

Indicatorii privind populația rezidentă au fost construiți utilizând date prelucrate din surse administrative, date primite de la institutele naționale de statistică a Spaniei și Italiei, baza de date a Eurostat privind populația și migrația internațională și rezultatele unui model econometric bazat pe tehnici de estimare pe domenii mici, acesta din urmă fiind utilizat în vederea dimensionării componentei de migrație internațională. Există însă limitări în ceea ce privește disponibilitatea acestor indicatori, atât în timp, cât și ca nivel de detaliere în profil teritorial, în sensul că indicatorii referitori la populația rezidentă sunt disponibili începând cu anul 2003. De asemenea, datele sunt disponibile în profil teritorial la nivel de macroregiune, regiune de dezvoltare și județe, începând cu 1 ianuarie 2012.

Privind indicatorul ratei mortalităţii infantile, există limitări legate de disponibilitatea datelor la nivel naţional pe unități administrative teritoriale (UAT). Aceste date ar fi relevante pentru a surprinde cât mai bine evoluţiile sociale şi economice în timp, la nivel teritorial, dar şi pentru o mai bună analiză a stării de sănătate a populaţiei.

Sporul natural suprinde evoluţia demografică a unei ţări. În ceea ce priveşte acest indicator, există anumite limitări legate de disponibilitatea datelor la nivel naţional pe UAT-uri. Existenţa acestor date ar furniza informaţii legate de dinamica naturală a populaţiei în timp, identificând cu mai mare precizie evoluţia, tendinţele şi schimbările demografice din teritoriu.

Subdomeniu Piața muncii

Populația ocupată cuprinde inclusiv lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați care lucrează în agricultură. Prin urmare, conform definiției, o mare parte din persoanele care practică agricultura de subzistență fac parte din populația ocupată. O analiză comparativă a ratelor ocupării forței de muncă din Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare că în România există un procent mult mai ridicat decât în celelalte state membre de persoane ocupate în agricultură.

Rata șomajului cuprinde persoane care nu au avut un loc de muncă remunerat în ultima lună, își caută un loc de muncă și sunt gata să se angajeze în următoarele două săptămâni. Prin urmare, rata șomajului nu ia în considerare toate persoanele care nu sunt ocupate pe piața muncii. Persoanele care nu îndeplinesc toate cele trei condiții nu sunt considerate șomere. De aceea, o țară, o regiune, un județ etc. poate să aibă atât o rată a șomajului scăzută cât și o rată a ocupării scăzută.

Subdomeniul Calitatea vieții

Indicatorii privind calitatea vieții se bazează pe date de sondaj, indiferent dacă se referă la cifre „obiective” sau la reprezentări subiective despre situația personală. Acest lucru implică necesitatea luării mai multor precauții în evaluarea dinamicii observate sau a diferențelor dintre țări:
• Diferențele mai mici de 5-6 puncte procentuale de la un an la altul nu sunt interpretabile. Acest lucru înseamnă că astfel de „schimbări” pot fi de fapt efectul erorilor de eșantionare și prin urmare, în sine, nu denotă o modificare a situației observate. Excepția este atunci când o astfel de diferență este parte a unei tendințe sistematice, observat pe perioade de minim 4-5 ani.
• Diferențele mai mici de 5-6 puncte procentuale între țări nu sunt interpretabile. Acest lucru înseamnă că astfel de diferențe observate într-un an între două țări oarecare nu poate fi considerată ca indicator al unei discrepanțe între cele două țări (cele două țări ar putea fi la fel sau chiar ordonate invers, iar diferența aparentă se poate datora exclusiv erorilor de eșantionare). Excepția este când aceeași diferență este observată sistematic, 4-5 ani la rând.

Există de asemenea limitări date de completitudinea seriilor de date. Pentru unii indicatori, în unele țări, datele nu au fost colectate în fiecare an, prin urmare acest lucru scade comparabilitatea. Astfel de goluri sunt însă inerente în seriile de date de acest tip și nu constituie un subiect de îngrijorare.

Rata sărăciei relative, prin modul de măsurare, constituie un indicator al inegalității sociale, care spune câți sunt săraci în raport cu mediana veniturilor. El trebuie interpretat ca atare, nu în sens absolut. În comparații internaționale, indicatorul arată mai degrabă care este structura societăților comparate.