Subdomeniul Infrastructură

În ceea ce privește datele publicate în bazele de date naționale, ele prezintă o relevanță scăzută întrucât privesc doar aspectul de inventar: de exemplu, numărul laboratoarelor școlare nu reflectă dotarea acestora și gradul de utilizare. Așadar, nu este nevoie doar de date contabilizate sub aspect static, ci și de date privitoare la utilitatea bazei materiale: de exemplu, un alt indicator de infrastructură pentru care lipsesc datele se referă la accesibilitatea unității școlare (timp necesar domiciliu – unitate școlară), pe medii de rezidență.

Pe de altă parte, există o lipsă totală de date în ceea ce privește digitalizarea școlilor: în ce măsură dispun de o conexiune la internet wireless activă în tot spațiul școlii, numărul de unități școlare care dispun de un website (% din total) sau utilizarea TIC (tehnologii de informare și comunicare) în activitatea didactică.

Subdomeniul Resurse umane

În acest subdomeniu există o lipsă totală de date seriabile în cazul următorilor indicatori: (a) numărul cadrelor didactice calificate, pe regiuni și medii de rezidență: acest indicator, care este citat doar în diverse rapoarte, ar arăta ponderea colectivului de cadre didactice (la nivel național) care este calificată și stabilă din punct de vedere al contractului profesional (acesta constituind nucleul de cadre didactice de carieră); (b) experiența cadrelor didactice, pe regiuni/medii de rezidență și nivele de învățământ: tradusă ca vechime în învățământ, ar reflecta nivelul de implicare al resurselor umane din sistem în cariera didactică; (c) stabilitatea cadrelor didactice la locul de muncă, pe medii de rezidență (procentul cadrelor didactice care nu au schimbat locul de muncă în ultimii trei ani): ar fi semnificativ pentru calitatea procesului de învățământ (având influență directă și reflectând atât disponibilitatea cadrelor didactice pentru activități asociate procesului didactic, cât și atașamentul lor pentru unitatea școlară respectivă și timpul investit în perfecționarea activității didactice); (d) ponderea cadrelor didactice cu domiciliul în localitatea unde se află unitatea școlară: există premisa unei lipse de cadre didactice la nivel rural și în unitățile școlare cu rezultate mai slabe, ajungându-se astfel la un procent relative mare de cadre didactice care fac naveta; (e) distribuția cadrelor didactice, pe trepte de calificare, pe medii de rezidență: indicatorul poate ajuta la identificarea disparităților între mediul urban și rural în ceea ce privește acoperirea cu necesarul de cadre didactice; (f) ponderea personalului didactic calificat cu normă întreagă, pe medii de rezidență: Acest indicator, citat doar în diverse rapoarte dar nedisponibil ca date publice seriabile, ar arăta ponderea colectivului de cadre didactice (la nivel național) care este calificată și stabilă din punct de vedere al contractului profesional (acesta constituind nucleul de cadre didactice de carieră).

Subdomeniul Participare la sistemul de educație

Rata netă și rata brută de cuprindere școlară (acesta din urmă, pe fiecare nivel de învățământ) sunt indicatori indispensabil pentru proiectarea politicilor educaționale, indicatori cheie și în Strategiile europene pentru dezvoltarea domeniului. Acești indicatori nu sunt publicați nici în baza de date INS, nici în baza de date Eurostat. Ei se regăsesc la nivel national (dar nu complet) în baza de date UNESCO. Pe de altă parte, în nici o bază de date nu regăsim datele pe regiuni de dezvoltare și pe medii de rezidență – date care ar permite diferențierea măsurilor pe regiuni de dezvoltare și medii de rezidență.

Tot în ceea ce privește participarea, nu sunt publicate date seriabile disponibile privind rata de acces a categoriilor marginalizate (dizabilități, mediul rural, romi) la educație, și nici numărul și frecvența programelor de tipul A doua șansă sau, mai mult, numărul și frecvența anuală a programelor de formare profesională continua. Acești ultimi doi indicatori ar demonstra posibilitatea de reluare a ciclului școlar întrerupt sau (în al doilea caz) posibilitatea de reprofesionalizare sau perfecționare profesională.

Subdomeniul Eficiență internă și rezultatele educației

Un indicator important în cadrul acestui subdomeniu este rata de tranziție în învățământul liceal și profesional (regăsim datele într-un raport ISSE dar nu și în baze de date acreditate), precum și rezultatele elevilor (medii) la examenele finale (capacitate și bacalaureat), pe regiuni de dezvoltare. Aceste rezultate sunt publicate annual cu ocazia examenelor, însă nu sunt centralizate în bazele de date naționale și nici nu sunt disponibile ulterior sub formă de statistici sau arhive. Datele ar ilustra din punct de vedere cantitativ rezultatele cu care se încheie ciclurile școlare, pe regiuni de dezvoltare (pentru a vedea și dacă există diferențe între regiuni)

Subdomeniul Învățarea permanentă, mobilitatea și integrarea pe piața muncii

Indicatorul care se referă la absolvenții de învățământ superior care au efectuat cel puțin un stagiu de mobilitate (%) se numără printre cei opt indicatori cheie din Strategia pentru educație Europa 2020 (cu obiectivul de a atinge nivelul de 20% până în 2020) însă nu este publicat în nici o bază de date (națională sau internațională).

Ca lipsă parțială de date, se remarcă indicatorul rata de inserţie pe piața muncii a absolvenţilor între 20-34 ani la 1-3 ani după absolvire, care nu este structurat pe niveluri de învățământ absolvite (ceea ce ar permite observarea eficienței integrării în funcție de nivelul absolvit). De asemenea, în ceea ce privește Rata de participare a adulţilor (25-64 ani) la educaţie şi formare profesională, indicator cheie în Strategia pentru educație Europa 2020, acesta are un nivel extrem de scăzut (sub 2%, mult sub media europeană sau chiar a Europei de Est), ceea ce sugerează o problemă legată de colectarea și/sau raportarea datelor.