Transportul de persoane este important ca indicator al bunăstării, dar are impact direct și asupra dezvoltării diferitelor sectoare economice ( prin scăderea costurilor cu forța de muncă). Volumul total al transportului de pasageri raportat la PIB, care ne arată în ce măsură acest domeniu contribuie la creșterea economică este în scădere în România, dar se află foarte aproape de media Uniunii Europene. Transportul de mărfuri reprezintă și el un element cheie în dezvoltarea economică a unei națiuni, dar volumul de mărfuri transportate rutier sau feroviar în România se află în scădere semnificativă în ultimii ani, în mare parte din cauza calității infrastructurii, dar și ca urmare a nevoilor mai reduse ale economiei. De exemplu, în 2015 s-a transportat rutier numai 59% din cantitatea de mărfuri din 2009, iar feroviar, volumul transporturilor de mărfuri a fost cu 5% mai mare. Investițiile în sistemul de transport ne permit o evaluare privind calitatea acestuia. În cazul României, aceste investiţii sunt în continuă scădere în ultimii ani: de exemplu, în 2012 România a investit numai 2.32% din PIB în sistemul de transport rutier, comparativ cu 7.70% în cazul Poloniei ori 8.19% în cazul Croației. România investește și mai puțin în sistemul feroviar de transport (raportat la PIB): de opt ori mai puțin decât Polonia, ceea ce poate explica problemele curente privind calitatea acestui tip de infrastructură. În valoare absolută, România a investit în infrastructura de transport rutier în 2015 de 18.72 ori mai puțin decât Polonia.

În economiile moderne, infrastructura de telecomunicații (internet, telefonie mobilă, servere de date etc.) are un rol în creștere. Deși România stă foarte bine la viteza de transfer de date, există probleme în ceea ce privește modul în care este folosită această infrastructură din punct de vedere economic. Astfel, la nivelul Uniunii Europene, România ocupa în 2017 locul 28 în indexul economiei și societății digitale (DESI): rata de digitalizare a economiei, inclusiv a serviciilor publice, și nivelul competențelor digitale rămân scăzute. De exemplu, doar 56% dintre români sunt utilizatori de internet (față de media europeană de 78%) și doar 7% dintre IMM-urile românești realizează vânzări online (comparativ cu media europeană de 17%).